Fondului de rezervă bugetară a fost majorat de circa 20 de ori chiar în condiţiile accentuării crizei economico-financiare, acesta situându-se aproximativ la nivelul fondului de rezervă constituit în anul 2007. Această majorare se datorează, în principal, cadrului legislativ care reglementează domeniul finanţelor publice. Majorarea fondului pe parcursul unui an nu constituie o deficienţă în sine, eventualele probleme fiind întâlnite la alocarea şi utilizarea sumelor provenite din acesta. Prin utilizarea aproape integrală a disponibilului Fondului nu se mai poate crea o rezervă reală pentru situaţiile urgente sau neprevăzute care pot interveni pe parcursul anului.

Aceste practici pot constitui indicii de alocare discreţionară a sumelor din Fondul de rezervă bugetară şi finanţarea paralelă, atât a sectorului public, cât şi a celui economic, se arata in Raportul Curtii de conturi, publicat pe site-ul institutiei.

Curtea de Conturi îşi menţine opinia exprimată prin recomandarea formulată în Raportul de Audit întocmit în anul 2009, aceea că Ministerul Finanţelor Publice ar trebui să elaboreze un set de criterii pentru definirea „caracterului urgent sau neprevăzut” al cheltuielilor ce ar urma să fie finanţate din Fondul de rezervă/Fondul de intervenţie. Aceasta ar putea conduce la posibilitatea urmăririi respectării criteriilor menţionate mai sus, în cazul în care avizarea pentru necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor ar fi dată de către iniţiatorii hotărârilor de Guvern.

Neprecizarea instituţiilor cu atribuţii în gestionarea acestor fonduri a permis continuarea practicilor întâlnite în anii precedenţi de alocare de sume importante din Fondul de rezervă bugetară prin emiterea de HG-uri între două rectificări bugetare, pentru acţiuni care nu s-au dovedit a fi urgente sau neprevăzute.

Ca şi în perioada anterioară, aproape toţ