“Felix” a fost numele de cod al unui personaj care a influentat si influenteaza inca decisiv viata politica din Romania. Un „umanist de scoala noua”, respectivul domn a creat partide de buzunar si televiziuni de spalare a creierului. In visele sale secrete (ori poate nu chiar atat de intime), domnul in cauza, a a ajuns sa se imagineze un Berlusconi al Romaniei. In institutia pe care a servit-o vreme de decenii in timpul dictaturii, grandomania era considerata un merit.

De-a lungul anilor, Securitatea a recrutat mii si mii de cetateni ca ofiteri, colaboratori formali sau informali, delatori, platiti sau neplatiti. Actiunile acestei institutii au generat ceea ce un istoric a numit “cancerul sufletelor”. Decizia definitiva a Inaltei Curti de Casatie afirma fara echivoc faptul ca dl Dan Voiculescu, persoana despre vorbeam mai sus, magnatul unui extrem de influent trust de presa si al altor interese economicie (Crescent, Grivco etc) a fost colaborator al Securitatii purtand numele de cod „Felix”. Dupa ce luptase cu acuzatiile aduse de Petre Mihai Bacanu, dl Voiculescu a facut mari si costisitoare eforturi de a-si apara imaginea publica in raport cu acuzatiile provenite de la CNSAS. Avocatul sau este dl Sergiu Andon, fost sef de sectie (juridica, daca nu ma insel) la ziarul oficial al PCR, “Scanteia” si autor, in 1990, al unui revoltator articol-pamflet impotriva Regelui Mihai. Dl Voiculescu are foarte multi bani, precum personajul Bejan din filmul “A fost sau n-a fost” de Corneliu Porumboiu. Are o intreaga echipa de specialisti in mistificari care il servesc fara a misca in front pe baza unor stipendii atent directionate. El poate da in judecata pe oricine (de pilda Hotnews ori revista „22”) pentru ca i se pare ca este ponegrit. Nu este scopul meu de a ponegri pe cineva. Dimpotriva, cred ca este nevoie de analize echilibrate ale trecutului diversilor politicieni