Pericolul a trecut, experienţa şocantă rămîne pentru o Serena Williams aflată în recuperare

Serena e bine. A trecut prin sperietura vieţii ei de pînă acum, dar e bine. Face zilnic cîte două injecţii cu un anticoagulant, e acasă şi reflectează la ceea ce s-a întîmplat. Medicii i-au descoperit, în urmă cu puţin timp, cheaguri de sînge la plămîni, după ce piciorul i se umflase şi abia mai putea respira. Embolie pulmonară, mai exact. Şocant. Atît de şocant încît fostul lider mondial n-a vrut iniţial să intre la terapie intensivă. Pur şi simplu, nu-i venea să creadă că se ajunsese pînă acolo.

Ca sportivă de top, mezina Williams a avut deseori probleme medicale. A stat multe luni departe de terenuri din cauza genunchiului, a avut întinderi, luxaţii şi traumatisme. De puţine ori a chemat însă medicul pe teren. A dus pînă la capăt meciuri, deşi se deplasa cu greutate. Rareori a abandonat. Nici gînd însă de hematom la stomac. Nici gînd de ceva care să-i ameninţe viaţa atît de brutal.

Anul trecut, după ce cucerea, la Wimbledon, al 13-lea titlu de Mare Şlem al carierei, toată lumea s-a grăbit să socotească, pe degete sau în excel, cam cîte ar mai putea cîştiga Serena în următorii ani. Păstrînd un ritm rezonabil, impus chiar de americancă în sezoanele recente, părea că poate să ajungă în apropierea Martinei Navratilova sau a lui Chris Evert, ambele cu cîte 18 trofee majore. Se vorbea de locul în istorie rezervat Serenei, cam pe la ce pagină s-ar plasa, dacă va fi cu verzale, poză color sau doar în secţiunea de "şi altele".

Toate acestea par mult mai puţin importante acum. În urmă cu 13 ani, cînd regizorul american Terrence Malick se hotăra să mai facă un film după o pauză de două decenii, acesta a ales o temă sensibilă: bătălia de la Guadalcanal, privită dintr-o perspectivă mai degrabă ficţională şi profund umană. Accentul pic