Şeful statului a solicitat Legislativului să reexamineze Legea de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 248/ 2000, care modifica la rândul său Ordonanţa de Urgenţă nr. 64/1998. Concret, actul normativ, emis în anul 2000 de Guvernul Mugur Isărescu, se referea la privatizarea SC „Petromidia" SA Constanţa, prin transferul dreptului de proprietate asupra unui pachet de acţiuni reprezentând 69,991% din capitalul social al societăţii.
La Senat, ordonanţa a fost înregistrată, spre dezbatere, pe 8 decembrie 2000, dar avea să stea un deceniu prin sertare, până la 24 noiembrie 2010. După adoptarea în plenul Senatului, a ajuns la Camera Deputaţilor, unde a primit vot final pe 22 februarie 2011, fiind trimisă apoi la preşedintele Traian Băsescu, pentru promulgare, pe 2 martie 2011. Acum, şeful statului spune că nu se mai impune o lege de apro-bare a ordonanţei de urgenţă întrucât aceasta „şi-a produs deja efectele juridice prin semnarea contractului de privatizare a S.C. «Petromidia» SA Constanţa".
Actul normativ privind privatizarea Petromidia nu este singura ordonanţă de urgenţă care zace în Parlament. În unele cazuri, nu este vorba de uitare, ci de strategie. Adică, s-a mers pe varianta tergiversării pentru a nu risca o respingere din cauza majorităţii parlamentare fragile. De pildă, OUG nr. 124/2005, prin care s-a introdus o nouă incriminare în domeniul infracţiunilor asimilate celor de corupţie şi s-a permis folosirea investigatorilor sub acoperire în astfel de cazuri. Promovată de Monica Macovei, pe când era ministru al Justiţiei, ordonanţa a fost respinsă de Senat în noiembrie 2005 şi de Camera Deputaţilor în februarie 2006. A ajuns la promulgare şi preşedintele a returnat-o Parlamentului, în martie 2006. Nu s-a mai discutat nimic de ea până în decembrie anul trecut. Acum se află la Comisia juridică din Camera Deputaţilor.
Fără un verdict final în Parla
