Simpla prezentare a sumarului poate să-i dea cititorului măsura valorii şi importanţei acestui volum colectiv: Alexandru Florian, Percepţia Holocaustului în istoriografie şi în mass-media româneşti; Mihai Dinu Gheorghiu, Pogromul de la Iaşi în cartea Kaputt a lui Curzio Malaparte: Între istorie şi ficţiune; Marianne Hirsch şi Leo Spitzer, Ghetoul din Cernăuţi, deportările şi primarul cinstit; Florence Haymann, „Sticle în mare“: Scrisori ale evreilor deportaţi în Moghilev (Transnistria), noiembrie-decembrie 1941; Deborah Schultz, Supravieţuire şi memorie: Jurnalele scrise şi desenate ale lui Arnold Daghani; Andrei Oişteanu, Mihail Sebastian şi Mircea Eliade: Cronica unei prietenii accidentate; Iulia-Karin Patrut, Estetica lui Paul Celan privind memoria transnaţională; Emily Miller Budick, Imagini din copilărie: Poveşti de viaţă din Cernăuţi ale lui Aharon Appelfeld; Jeanine Teodorescu, Norman Manea: „Nu sunt un scriitor al Holocaustului“; Domnica Rădulescu, Cartea Noaptea a lui Elie Wiesel: Moartea speranţei şi atitudinea morală problematică a României faţă de Holocaust; Corina L. Petrescu, „Poporul lui Israel trăieşte!“ Reprezentarea Shoah-ului în teatrul idiş din Bucureştiul postbelic; Valentina Glajar, Cadrele tăcerii: Holocaustul evreilor şi al romilor din România în reprezentările cinematografice.

Citeste si despre:Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Elie Wiesel, Norman Manea, Chicago.

Simpla prezentare a sumarului poate să-i dea cititorului măsura valorii şi importanţei acestui volum colectiv: Alexandru Florian, Percepţia Holocaustului în istoriografie şi în mass-media româneşti; Mihai Dinu Gheorghiu, Pogromul de la Iaşi în cartea Kaputt a lui Curzio Malaparte: Între istorie şi ficţiune; Marianne Hirsch şi Leo Spitzer, Ghetoul din Cernăuţi, deportările şi primarul cinstit; Florence Haymann, „Sticle în mare“: Scrisori ale evreilor deportaţi în Moghile