Ministrul agriculturii Valeriu Tabără a declarat ieri că România face demersuri la Uniunea Europeană pentru a putea cultiva şi exporta din 2012 soia modificată genetic.
Plantele modificate genetic (OMG - organisme modificate genetic) sunt plante a căror structură ADN (acid dezoxiribonucleic), o structură din cadrul celulelor care conţine informaţiile care asigură dezvoltarea oricărui organism, este modificată pentru a rezista la anumite pesticide.
Astfel, buruienile sunt mult mai uşor de eliminat din cultură. În cazul plantelor normale, fermierii extrag buruienile manual, mecanic sau cu ajutorul pesticidelor. Problema este că pesticidele peste o anumită limită afectează chiar planta, iar plantele modificate genetic sunt construite astfel încât să reziste fără probleme la anumite pesticide care elimină doar buruienile.
Astfel, seminţele acestor plante modificate genetic se vând la pachet cu pesticidele de către mari companii. Majoritatea fermierilor europeni nu sunt de acord cu această practică, pentru că susţin că pierd controlul. Cei care decid să planteze soia sau porumb modificat genetic nu pot folosi sămânţă de la vechea recoltă, ci trebuie să o cumpere în fiecare an de la giganţi ca Monsanto sau Piooner.
"Facem toate demersurile şi sperăm să avem anul acesta acordul Uniunii Europene. Eu sper ca în 2012 să avem deschiderea spre această cultură", a spus Tabără la conferinţa Mediafax Talks about GMOs - "Adevărul despre organismele modificate genetic".
El a adăugat că soia ar reprezenta un pas important pentru întărirea capacităţii de export a României.
Potrivit ministrului, România consumă anual 500.000 de tone de soia, iar capacitatea de producţie este de 2 milioane de tone. Diferenţa de 1,5 milioane de tone ar putea fi destinată exportului.
"Dar ar fi păcat să exportăm soia brută. Trebuie să exportăm preparate, şrot, ul
