Altarul de formă circulară este considerat de arheologi ca parte componentă a celei mai vechi biserici creştine medievale din evul mediu timpuriu din Alba Iulia.

Absida bisericii creştine a ieşit la iveală întâmplător, în jurul unei fântâni, în timpul lucrărilor de reamenajare a zonei din apropierea Catedralei Romano- Catolice.

Ctitorie a principelui Gyula

Ruina de formă circulară a apărut la o adâncime de 1 metru şi la o distanţă de 24 de metri faţă de edificiul romano-catolic. Altarul are fundaţii de până la 1,20 metri din bolovani de piatră şi fragmente de ceramică şi o deschidere de aproximativ 6 metri. Specialiştii cred că biserica este cea mai veche din Alba Iulia, din evul mediu timpuriu.

„În jurul absidei am descoperit 43 de morminte, datate în jurul anului 1200, în care am găsit catarame de fier folosite probabil de coloniştii saşi. Credem că a fost ridicată cel mai târziu în jurul anului 1000, cel mai probabil o ctitiorie a regelui Sfânt Ştefan sau a principelui creştinat Gyula“, a explicat Daniela Marcu, expert arheolog pe monumente, care cercetează de zece ani zona Palatului Arhiepiscopal Romano-Catolic.

Reşedinţă episcopală

Arheologii cred că biserica de secol X a fost cel mai probabil reşedinţa episcopului Hierotheus, adus la Alba Iulia din Bizanţ, pentru a creştina populaţia de aici.

„Important este şi faptul că altarul nu s-a suprapus peste prima biserică a oraşului, dată la mijlocul secolului XI, peste care s-a construit actuala Catedrală Romano-Catolică“, a completat Daniela Marcu.

Altarul datat în acelaşi timp cu înfiinţarea Episcopiei Transilvaniei a fost conservat provizoriu, iar cercetătrile vor fi continuate abia în vară. „Noi vom extinde cercetările din zonă cu 5-6 metri faţă de absida descoperită, dar şi spre Poarta a IV- a Cetăţii“, a încheiat Dana Marcu.

Istori