Paştele sau Învierea Mântuitorului reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creştine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare.

Săptămâna ce precede Sfintele Paşti se numeşte săptămâna patimilor sau săptămâna mare. Aceste şapte zile sunt menite să pregătească binecredincioşii pentru Înviere şi sunt rememorate suferinţele lui Iisus Hristos din ultima perioadă a vieţii Sale pământeşti.

În ziua de sâmbătă spre duminică la miezul nopţii începe slujba Învierii Domnului. Preotul dă credincioşilor vestea Învierii lui Hristos, aprinzând în mod simbolic lumânările lor de la lumânărea cu care iese din altar. Ajunşi în ziua Sfintei Învieri, Biserica ne cere: „Ziua Învierii! Să ne luminăm cu prăznuirea şi unii pe alţii să ne îmbrăţişăm, şi să le zicem fraţi şi celor ce ne urăsc pe noi şi aşa să strigăm: „Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”.

În dimineaţa din Duminica Paştelui se merge la biserică pentru a se sfinţi cozonacul, ouăle, pasca şi prinoasele (ofrande care se dau de pomană pentru sufletele morţilor).

După slujbă creştinii se aşează, în familie, la masa pascală, de unde sunt nelipsite ouăle roşii, cozonacul, pasca şi carnea de miel (între care şi tradiţionalul preparat - drobul).

În a doua zi de Paşte în unele zone ale ţării (în special în Ardeal) există obiceiul numit udatul fetelor. Conform acestuia, baieţii stopesc fetele cu apă proaspată de fântână, mai nou cu parfum, pentru a le merge bine tot anul şi pentru a avea noroc. Tradiţiile şi obiceiurile populare specifice acestei mari sărbători încep încă din prima zi a Postului Mare şi diferă în funcţie de zonele în care este sărbătorit Paştele.

Este obiceiul pr