Am ajuns la un nou nivel al josniciei pe micile ecrane. Episodul pare minor în aparenţă, dar ascunde o frenezie, distructivă şi inconştientă, care ar trebui să-i îngrozească şi pe telespectatorii cei mai fideli şi necondiţionat adepţi ai manipulărilor de tip Realitatea TV şi Antena 3.

Lucrurile stau cam aşa. Eurostat, un fel de comisie de statistică a Comisiei Europene, şi-a exprimat public rezerve faţă de unele date trimise de România şi care compun deficitul bugetar. Informaţiile în discuţie vizau bilanţurile contabile ale unor companii de stat, CFR şi Termoelectrica. Pentru 2010, în cazul acestor două societăţi au fost trimise nişte estimări deoarece termenul de depunere a bilanţurilor a fost după data-limită de trimitere a datelor către Eurostat. Încă din 20 aprilie, deci acum o săptămână, guvernul a început reverificarea datelor în urma corespondenţei cu Eurostat. Situaţii similare s-au mai întâmplat şi în cazul raportărilor din Grecia, Danemarca şi Marea Britanie.

O ştire de nota 7 care, sigur, ar fi trebuit să intre în orice flux informaţional destinat publicului larg, dar care n-ar fi avut cine ştie ce succes. Însă manipularea face totul posibil. Ştirea a devenit senzaţională, a intrat în tronsonul de maximă audienţă a televiziunilor mai sus-menţionate, iar dezbaterile au avut ca laitmotiv următorul enunţ: guvernul a minţit Uniunea Europeană, am avut un deficit mai mare. Informaţiile de context care contraziceau acest enunţ au fost ignorate. Dacă, într-adevăr, România ar fi minţit cu bună-ştiinţă în ceea ce priveşte deficitul, efectele - mai ales în plan extern - ar fi fost extrem de grave: punerea sub semnul întrebării a acordului cu FMI, plasarea ţării într-o zonă de risc major, alături de Grecia, Portugalia sau Irlanda, neîncrederea pieţelor internaţionale. Rezultatul ar fi fost simţit direct în buzunare: inflaţie mai mare, curs de s