Liviu Voinea, directorul Grupului pentru Economie Aplicată, spune că fără acest reper implementarea reformelor ar înainta greoi. Altfel spus, nu contează să câştigi, important e să participi. Sursa: EVZ

Avem nevoie de o ţintă ca aceasta pentru a ne mobiliza resursele interne şi pentru a nu exagera cu cheltuielile publice în anul electoral 2012, a declarat Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată, pentru EVZ.

Impactul pe care ţinta adoptării euro în 2015 o are asupra reformelor publice a fost evidenţiat şi de premierul Emil Boc, ieri, când a prezentat decizia guvernului de menţinere a acestui obiectiv, deşi surse care citau proiectul Programului de Convergenţă vorbeau despre o amânare cu unu-doi ani. "Astăzi facem ce trebuie ca România să adere în 2015 la zona euro. România şi-a pregătit terenul necesar pentru a adera la zona euro, cu condiţia să nu facă paşi înapoi în anii următori", a precizat premierul.

În plus, spune Voinea, "de facto am aderat deja pe jumătate, pentru că am semnat pactul pentru euro, care devine efectiv din 2013 şi care prespune că ne vom asuma deja o parte a costurilor zonei unice".

Alţi analişti pun însă sub semnul întrebării dacă vom fi capabili să îndeplinim criteriile nominale de aderare care implică atingerea unor ţinte de inflaţie şi de deficit bugetar greu de îndeplinit.

Ce şanse avem să adoptăm euro

Pentru a ne încadra în ţinţa de deficit public ar fi nevoie de reducerea drastică a cheltuielilor publice, într-o perioadă în care avem nevoie de investiţii pentru a ieşi din criză. O ţintă greu de atins este şi inflaţia. Presiunile inflaţioniste au generat anul trecut o creştere de preţuri de peste două ori mai mare faţă de cea anticipată de banca centrală. "Singurul motiv pentru care păstrăm planul de aderare la euro este acela că România nu