Complicaţiile cronice ale diabetului sunt macroangiopatia, microangiopatia şi neuropatia diabetică. Prin angiopatie diabetică se înţelege totalitatea alterărilor vasculare secundare tulburărilor metabolice produse de deficitul absolut sau relativ de insulină, cu accent pe vasele mici (microangiopatia) şi cele mari (macroangiopatia).
Frecvenţa acestor modificări este mare, microangiopatia apărând mai des la tineri, spre deosebire de macropatie care este depistată la adulţii trecuţi de 40 de ani. Macroangiopatia diabetică determină manifestări cardiace, manifestări ale circulaţiei periferice şi manifestări cerebrale. Cardiopatia ischemică este mai frecventă la diabetici, la fel ca infarctul miocardic acut şi insuficienţa cardiacă. Şi hipertensiunea arterială este mai frecventă la diabetici, unele medicamente antihipertensive fiind contraindicate.
Arteriopatia diabetică (macroangipatia periferică) este una dintre cele mai severe complicaţii cronice ale diabetului, fiind accentuată de obezitate, fumat şi creşterea grăsimilor din sânge; localizarea cea mai frecventă este la nivelul membrelor inferioare, iar gangrena este ultimul stadiu de evoluţie a bolii care apare la circa 25% din cazuri, de obicei după vârsta de 60 de ani şi mai des la cei neglijaţi terapeutic. Atacurile vasculare cerebrale sunt mai dese la diabetici, apărând în peste 10% din cazuri, fiind mai severe şi cu mortalitate mai ridicată (la peste 30% din cazuri, faţă de circa 15% la nediabetici).
Atenţie! Microangiopatia diabetică afectează cel mai frecvent vasele retiniene şi renale. Retinopatia diabetică apare şi la diabeticii tineri, afectând circa 10% din bolnavi în primii 10 ani de boală, dar după 15 ani creşte la 50%, iar după 25 de ani de evoluţie există la 90% din bolnavi. Leziunile se evidenţiază prin consultul specializat oftalmologic. Retinopatia poate duce la orbire, glaucom
