Trimiterea in judecata a Monicai Iacob Ridzi de catre DNA este inca o dovada importanta a independentei Parchetului.
Fostul ministru va avea de infruntat acuzatii grele: abuz in serviciu contra intereselor publice, fals intelectual in legatura cu fapte de coruptie, uz de fals in legatura cu fapte de coruptie si participatie improprie la infractiunea de fals intelectual la Legea contabilitatii, pentru care sunt prevazuti ani grei de inchisoare.
Partidul nu i-a dat niciodata drumul din brate cu adevarat. Nu a fost demisa din functie, ci a demisionat, dar nu cu scuze, precum Ioan Botis, ci de grija mamei care nu mai suporta asa linsaj mediatic nedrept.
Colegii parlamentari au acceptat cu chiu cu vai declansarea urmaririi penale, dar mai apoi au refuzat cu obstinatie cererea procurorilor pentru o perchezitie informatica, in timp ce Ridzi lansa de la tribuna Parlamentului, necontrazisa, acuzatii autovictimizante la adresa DNA, acuzatii tulburator de asemanatoare cu cele ale lui Adrian Nastase si Catalin Voicu.
Desi anchetata pentru fapte grave de coruptie, Monica Ridzi a ramas sefa a tinerului PD-L pana cand sarcina, nu rusinea ei sau a colegilor, a impiedicat-o sa mai faca fata. Nu a fost data afara din partid, nu a fost suspendata, ci, dupa indelungi parlamentari, s-a autosuspendat.
De altfel, in PD-L citeriile de integritate ale Monicai Macovei care prevedeau reactii clare in astfel de cazuri au fost respinse fara drept de apel.
Si, totusi, procurorii DNA nu au abandonat si nu s-au lasat intimidati nici de sarcina, nici de boala, nici de sustinerea politica a Monicai Ridzi. Au mers pana la capatul dosarului si l-au trimis in instanta.
Teoretic ar fi si aceasta o dovada a ceea ce Dan Turturica numea, intr-un excelent editorial scris dupa arestara lui SOV, ca sistemul care apara mafiotii,
