Puterea de cumpărare a banilor depuşi de români în bănci la începutul acestui an a scăzut cu 0,7% în primele trei luni ale anului, din cauza inflaţiei în creştere.

Creşterea preţurilor de consum a atins, în luna martie 2011, unul dintre cele mai înalte valori din ultimii patru ani şi cel mai mare de la începutul crizei. În condiţiile în care, în toată această perioadă, dobânzile oferite de bănci la depozite au scăzut, se pune problema cât de avantajoasă mai este economisirea prin depozit bancar. Potrivit unui calcul RL bazat pe datele Băncii Naţionale a României, puterea de cumpărare a banilor depuşi în bănci la începutul anului a scăzut, în medie, cu 0,7% până la finele lunii martie.

Altfel spus, din 10.000 de lei puşi într-un depozit în ianuarie au mai rămas, la 31 martie doar 9.930 de lei, în termeni reali. Cu banii depuşi în bancă în ianuarie românii au putut cumpăra mai puţin decât ar fi făcut-o la momentul constituirii depozitului. În plus, nici perspectivele pentru următoarele luni nu sunt îmbucurătoare în condiţiile în care banca centrală nu doar că a majorat prognoza privind inflaţia anuală de la 3,6% la 5,1%, dar a lăsat de înţeles că nu are de gând să majoreze prea curând dobânda de politică monetară. Băncile din România administrează aproximativ 16 milioane de conturi, iar valoarea totală a depozitelor constituite de populaţie se ridică la peste 65 de miliarde lei.

Impozit pe pierdere

Pe lângă inflaţie, un alt duşman al economisirii demn de luat în seamă este fiscalitatea. Spre deosebire de majoritatea statelor UE, Guvernul României ia un impozit de 16% pe dobânzile obţinute de clienţii băncilor contribuind astfel la scăderea atractivităţii produselor bancare. Calculele băncilor arată că, la nivelul de dobândă din ianuarie contribuţia în sens negativ a impozitului de 16% era de 0,3%.

Pentru exemplificare luăm un dep