Am citit interviul dlui Cezar Preda, in speranta ca voi găsi in el o diferența calitativa de comportament fata de electorat si de adversarii politici, comparativ cu cei din tabara dlui Boc. Dl. Preda, dealtfel, pana la alcatuirea taberelor actuale din PDL, era – si sunt dezamăgit sa constat ca a rămas – un pedelist din aceeași plamada ca si cei care alcatuiesc astăzi echipa dlui Boc: oameni care merg înainte fara sa se uite nici in dreapta, nici in stânga, după celebra lozinca utilizată de americani cand vine vorba de “autisti politici” – “ignora torpilele, toată viteza înainte!” (damn the torpidos, all speed ahead!”)

Singurul lucru bun pe care il face domnia sa in interviul respectiv este sa pună exact acest diagnostic echipei dlui Boc!? Cum bine observa dl. Preda, aceasta – echipa dlui Boc – a intrerupt orice dialog nu numai cu electoratul românesc, dar si cu componentele sale – formatiuni politice, sindicate etc. In toți, ei nu vad, cum tot corect arata dl. Cezar Preda, decât dusmani, nici măcar adversari. Convinsi, cazuti in transa, ca numai ce fac ei este bine pentru Romania, ca sunt chemați, ca ingerii nu știu cărui sfânt (știu, dar nu vreau sa spui …) sa își îndeplinească “destinul salvator”, acești oameni vad in fiecare din noi, ceilalți cetățeni ai țării, un dusman inversunat care trebuie pur si simplu călcat in picioare. De aceea s-au si rupt toate puntile de comunicare dintre guvern, implicit PDL, si societatea românească.

Dl. Preda realizează corect acest lucru si, ca atare, se individualizeaza astfel. Numai ca, pentru domnia sa, nici cauzele, nici obiectivele si, din păcate, nici motivatia diferentei de comportament pe care, chipurile, o propune nu trec dincolo de codul “genetic” pedelist. Si am de gând sa demonstrez asta.

Pentru dl. Preda, “raul” nu consta in întreruperea dialogului cu cetățenii țării in general, de care partidul dom