O echipă tehnică la zi cu cerinţele actuale ale popului european şi desfiinţarea selecţiei naţionale se numără printre propunerile specialiştilor pentru a ne îmbunătăţi performanţa în concurs. Sursa: REUTERSSursa: Reuters

1 /.

Principalul atu pe scena Eurovisionului rămâne o piesă bună - par să fi căzut de acord cei care au încercat, de-a lungul timpului, să identifice ingredientele succesului în concursul european.

Puţini ar putea spune cu precizie însă care sunt acele piese care să-i facă să rezoneze pe cei mai mulţi dintre votanţii din ţările participante (43, anul acesta) sau cum trebuie să arate purtătorul acestui mesaj: sunt preferaţi bărbaţii sau se mizează pe puterea de seducţie a femeilor frumoase, un artist singur pe scenă sau un grup şi un cor, un mesaj emoţional sau militant?

Locul 3 este cea mai bună performanţă pe care a avut-o România în cele 13 ediţii ale concursului Eurovision la care a participat, record atins de două ori, în 2005 şi în 2010, de Luminiţa Anghel şi Sistem, respectiv Paula Seling şi Ovi. Participanţii la Eurovision spun că este un concurs atipic şi că nimic nu poate garanta, de fapt, succesul în finală. Un suport tehnic venit din partea unor specialişti în domeniu ar ajuta foarte mult, însă - spun cei care critică Televiziunea Română pentru păcatul de a se autocopia de la an la an, fără să fie interesată de ceea ce este actual în materie de show sau spectacol de televiziune.

"Lucrurile se schimbă de la şase la şase luni, trebuie să mai iasă din birouri şi să vadă spectacole de ultimă oră", spun specialiştii contactaţi de EVZ în încercarea de a identifica "reţeta succesului românesc în concursul european".

O piesă amplă, de festival

Laurenţiu Duţă, compozitorul piesei "The Balkan Girls", cu care România a participat la Eurovision în 2009 (în interpreta