În contextul împlinirii a 30 de ani de la tentativa de asasinare a Papei Ioan Paul al II-lea, doi italieni au readus în atenţia publică acuzaţiile conform cărora KGB s-ar fi aflat în spatele acestui plan.
Autorii italieni, Ferdinando Imposimato, un judecător ieşit la pensie, şi jurnalistul Sandro Provvisionato au publicat cartea "Atentat aupra Papei", în care susţin că agresiunea nu a fost doar opera unui extremist, ci rezultatul unei conspiraţii puse la cale de către Uniunea Sovietică, dar cu ajutorul serviciilor secrete bulgare şi a mafiei turceşti.
La 13 mai 1981, patru gloanţe l-au lovit pe Papa Ioan Paul al II-lea, în Piata Sf. Petru din Vatican. În mod miraculos, el a supravieţuit atacului, iar responsabil a fost făcut turcul Mehmet Ali Agca, condamnat la închisoare pe viaţă. El a declarat că a acţionat sub sprijin bulgar, însă nu şi-a justificat motivele atentatului. Ulterior, Papa l-a vizitat pe cel care a încercat să-l omoare şi l-a iertat.
De altfel, cotidianul polonez Rzeczpospolita susţine că a descoperit un document necunoscut până acum în arhivele Ministerului de Interne, în care persoane asociate cu serviciul secret al Germaniei de Vest spun că serviciul secret sovietic a fost "forţa inspiraţională şi organizaţională" din spatele tentativei eşuate de asasinare a Papei.
Planul avea menirea şi de a împiedica vizita lui Paul al II-lea în Polonia, la funeraliile unui înalt prelat. "Vizita Papei la funeraliile prelatului Wyszyński ar impulsiona nemulţumirea polonezilor şi de aceea se presupune că Papa trebuia eliminat din joc," susţine o sursă din serviciile de informaţii vest-germane, potrivit documentului publicat de Rzeczpospolita.
Mai mult, autorii italieni susţin că şi împotriva liderului "Solidarităţii", fostul preşedinte polonez Lech Walesa, a fost plănuit un asasinat, în timpul vizitei sale la Roma, în ianuar