Internările în spitalele româneşti, una dintre principalele probleme ale sistemului sanitar, au ajuns subiect de dispută între Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), după ce prima instituţie a respins propunerile pe acest subiect lansate în dezbatere publică de către a doua.
Practic, noile reglementări includ 12 criterii de internare pentru pacienţii de urgenţă, în condiţiile în care prevederile actuale prevăd, conform Mediafax, opt criterii de internare pentru pacienţii de urgenţă.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în 2009 au existat 4,8 milioane de internări, în creştere comparativ cu nivelul de 4,7 milioane din 2008. În urmă cu doi ani existau 138.000 de paturi de spital şi 50.400 de medici. CNAS, organismul care finanţează sistemul sanitar, a alocat pentru spitale 7,2 mld. lei (1,7 mld. euro) în acest an din fondul său total de 16,5 mld. lei (3,9 mld. euro).
În final, în urma unor discuţii avute la Guvern, autorităţile au decis să nu mai introducă noile criterii de internare în norme.
"Ministrul Sănătăţii a decis să scoată aceste criterii. Chiar dacă au existat disensiuni pe acest subiect, este dreptul lui suveran de a face acest lucru", a spus Nicolae Lucian Duţă, preşedintele CNAS.
Potrivit datelor Mediafax, CNAS este în subordinea Guvernului, dar în coordonarea Ministerului Sănătăţii. La începutul lunii aprilie Senatul a votat pentru CNAS sub controlul Parlamentului.
Normele au fost incluse în contractul cadru aferent anului 2011-2011, document care stabileşte condiţiile de funcţionare pentru spitale, cabinetele medicilor de familie, dar şi cum furnizorii privaţi pot intra în relaţie contractuală.
Deşi ar putea să pară doar o discuţie tehnică, miza din spatele noilor norme este mult mai mare deoarece Guvernul s-a angajat în faţa FMI să reducă cu 10% i
