În loc să fie utilizat drept o figură a reconcilierii româno-maghiare, Matia Corvin stârneşte pasiuni naţionaliste.
Regele Matia Corvin a fost unul dintre cei mai mari suverani europeni din perioada Renaşterii. Figura sa este revendicată deopotrivă de români şi de maghiari. Iar Clujul, oraşul său natal, l-a transformat într-o adevărată emblemă a oraşului. Românii şi maghiarii au decis să finanţeze împreună restaurarea statuii lui Matia Corvin din centrul Clujului, cu suma totală de 800.000 de euro. Însă statuia proaspăt inaugurată, care ar fi trebuit să devină simbolul reconcilierii româno-maghiare, a devenit un prilej de exacerbare a sentimentelor naţionaliste.
Totul a început cu mobilizarea maghiarilor clujeni, care au organizat mai multe flash-mob-uri în primele luni ale anului, ca să ceară organizarea unei ceremonii oficiale de reinaugurare a grupului statuar creat de sculptorul Janos Fadrusz în anul 1902. Apoi, maghiarii au confiscat ceremonia de inaugurare. Multe dintre discursurile oficiale nici măcar nu au fost traduse în limba română. De asemenea, au fost prezentate dansuri populare maghiare, însă nu şi dansuri româneşti. A urmat reacţia românilor.
La cererea unui grup de istorici, Primăria Cluj-Napoca a amplasat o plăcuţă explicativă lângă soclul statuii. Plăcuţa, aşezată zilele trecute, conţine un text conceput de politicianul şi istoricul Nicolae Iorga, care corectează o eroare istorică din reprezentarea artistică folosită la grupul statuar. Concret, este vorba de faptul că Janos Fadrusz l-a înfăţişat pe unul dintre căpitanii lui Matia Corvin în timp ce îi închina un steag al Moldovei. Însă, în realitate, Matia Corvin a fost înfrânt de Ştefan cel Mare în bătălia din târgul Baia din anul 1467. Iar ulterior, Ştefan cel Mare a devenit vasalul lui Matia Corvin, de la care a primit două feude în Transilvania: Ciceul şi Cetatea de Bal
