Ancheta declanşată săptămâna aceasta de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) la Casa de Pensii Cluj a scos la iveală o serie de lacune legislative care au permis unor persoane ce nu aveau calitatea de refugiat să primească ajutoare financiare lunare. Deşi există documente din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, inclusiv registre anuale cu persoanele care s-au refugiat din motive etnice, numărul celor care primesc ajutorul financiar este tot mai mare de la un an la altul.

Spre exemplu, în judeţul Cluj, refugiaţii care veneau din Ungaria în România erau înregistraţi, la Turda, într-un registru care era deschis de Comisariatul pentru Persoanele Refugiate. Între anii 1940 şi 1941, s-au refugiat aproximativ 15.000 de persoane, însă, în prezent, peste 30.000 de persoane figurează pe statele de plată ale Casei de Pensii Cluj.

Ajutorul financiar se acordă pentru persoanele care între anii 1940-1945, din cauza războiului sau a cedării Ardealului de Nord către Ungaria, au fost obligate să ia calea pribegiei. Valoarea ajutorului este de 100 de lei pentru fiecare an petrecut în refugiu.

Directorul Arhivelor Statului Cluj, prof. univ. dr. Ioan Drăgan, a declarat că în primul an de la apariţia Legii 189/2000, care prevede acordarea indemnizaţiilor de refugiat, numărul celor care erau găsiţi în registrele oficiale era foarte mare.

“Găseam în acele registre în jur de 80% dintre cei care solicitau adeverinţe. În anul 2011, însă, din 7.000 de solicitări am descoperit patru persoane. Este un fenomen care a căpătat o amploare foarte mare şi nu mai putem face faţă", a spus directorul Arhivelor Naţionale Cluj, Ioan Drăgan.

Şapte milioane de euro, doar la Cluj

Ceea ce a produs creşterea explozivă a acordării indemnizaţiilor de refugiat a fost relaxarea Legii 189 printr-o modificare din anul 2008. Vasile Doleanu, directorul ad