Carmen Leliana Drăghici este preşedinta „Le Maison Culturelle Belgo-Roumaine - ARTHIS“ Bruxelles, Belgia. S-a întors în oraşul natal după două decenii, pentru a juriza proiecţii din 11 ţări, înscrise la primul Festival internaţional de film pentru copii din România, ocazie cu care spune că şi-a retrăit copilăria.

Şi-a început cariera în domeniul cultural în urmă cu un sfert de secol, ca instructor teatru şi literatură la Casa de Cultură a municipiului Slatina, orientându-se apoi, pentru o perioadă de cinci ani, către domeniul educaţiei. A predat româna şi franceza la Colegiul Naţional Ion Minulescu din Slatina şi a părăsit catedra tot pentru cultură. A devenit ambasador al culturii româneşti chiar în capitala Uniunii Europene. „Mulţi ani mă visam la catedră“ • Aţi fost profesor la Colegiul Ion Minulescu. Vă este dor de anii petrecuţi la catedră, de elevi? O să vă mărturisesc că, mulţi ani după ce am plecat din România, mă visam încă la catedră, cu copiii în clasă sau mergând pe culoarele liceului. Drept pentru care, acum două zile, am fost şi am vizitat liceul, mi-am văzut o parte dintre colegii de atunci, dar, ceea ce este extraordinar, mi-am descoperit elevele mele, care acum sunt profesoare acolo. • Aţi regretat că aţi părăsit catedra? Da! Pentru că eu cred că eram făcută pentru meseria asta. Şi fetele care sunt acum profesoare de franceză regretă; una dintre ele este chiar în Belgia şi mă vizitează în continuare, îmi spune tot „doamna profesoară“ şi îi povesteşte copilului ei despre mine. Însă acum este târziu pentru regrete. Sunt foarte bine şi-mi place enorm ceea ce fac. • Ce faceţi în Belgia? Sunt directorul Casei de Cultură Belgo-Române Arthis, din Bruxelles, şi practic această meserie cu acelaşi drag cu care am practicat-o şi pe cea de profesoară, pe care am regretat-o o vreme. Dar acum nu cred că ar mai fi acelaşi lucru - este o cu totul altă mentali