De Înălţare, la Memorialul Victimelor Comunismului şi Rezistenţei deschis la Sighetul Marmaţiei chiar în sediul cumplitei închisori în care şi-au găsit sfârşitul unii dintre cei mai importanţi lideri politici ai României interbelice, s-a sărbătorit Ziua Memoriei.

Sute de foşti deţinuţi politici şi de oameni care au trăit oroarea deportării în Bărăgan au venit din toate colţurile ţării pentru a rememora, aşa cum o fac în fiecare an de Înălţare, zi dedicată în calendar eroilor neamului, crimele comunismului. Nici vârsta înaintată, nici călătoria lungă de 16 ore cu trenul nu i-a speriat pe foştii deţinuţi politici plecaţi în număr mare din Bucureşti înspre Sighet.

Pe drum, pentru a trece mai repede timpul, s-au înnodat sau reînnodat cunoştinţe şi s-au depănat amintiri, unele mai oribile decât altele. În loc de salut, cei ce nu se cunoşteau se întrebau: „Tu unde ai fost închis?" „La canal. Dar dumneata?" „Eu la Jilava şi apoi la Piteşti, că eram student. Am trecut prin mâinile lui Ţurcanu şi uite că i-am supravieţuit criminalului." Tinerilor aflaţi în vagoanele ce mergeau la Sighet, li se ţineau adevărate lecţii de istorie. „Închisorile comuniste erau împărţite „tematic", dacă se poate spune aşa. La Aiud au fost închişi intelectualii, la Sighet cei din elita politică şi la Piteşti elevii şi studenţii. La Gherla şi în coloniile de muncă de la Canal erau deţinuţi din toate categoriile sociale." Amintirile din închisoare s-au spus până târziu în noapte şi evocarea lor le alunga tuturor somnul. În zori, trenul a ajuns la destinaţie, unde călătorii au fost întâmpinaţi de Ana Blandiana, preşedinta Academiei Civice şi fondatoarea Memorialului de la Sighet, unul dintre foarte puţinele muzee ce amintesc de cumplita teroare instaurată în ţara noastră de tancurile sovietice.

O vizită la acest muzeu este tulburătoare în sine, cu atât mai răvăşitoar este însă când