Fizicienii de la CERN au realizat o capcana pentru atomi antihidrogen, reusind pastrarea antimateriei pentru 1000 de secunde.
Fizicienii spera ca studiul antimateriei astfel create sa duca la rezolvarea misterului disparitiei sale in totalitate din Univers, imediat dupa Big Bang, precizeaza Physorg.
Experimentul ALPHA - Antihydrogen Laser Physics Apparatus a condus la crearea si observarea antimateriei. CERN prezenta inca de anul trecut producerea si studiul unui numar mare de atomi de antimaterie.
Cercetarile au dus la producerea unui numar considerabil de antiatomi de hidrogen, rezultati din antiprotoni si pozitroni.
Prima particula de antimaterie, pozitronul, electron cu sarcina electrica pozitiva, a fost descoperit in 1932 in radiatiile de particule care provin din spatiul cosmic. Antiprotonul a fost descoperit in 1959 la acceleratorul de particule Bevatron de la Universitatea Berkeley, din SUA.
Instalatia care studiaza antimateria si in particular antihidrogenul - Antiproton Decelerator AD - este construita ca un accelerator cu o circumferinta de 188 de metri, care franeaza antiprotonii prin sisteme de campuri magnetice si cavitati de radio-frecventa.
Prin ciocnirea protonilor accelerati in Proton Synchrotron (PS), cu o tinta metalica, se produc particule si antiprotoni. Acestia sunt selectati si preluati de AD si amestecati cu antielectronii(electroni pozitivi sau pozitroni) produsi in mod similar si pastrati in acumulatorul de pozitroni - capcana Penning.
Datorita atractiei de natura electrostatica dintre antiprotonii negativi si antielectronii pozitivi rezulta un atom de antihidrogen, care este preluat in capcana magnetica a experimentului ALPHA.
Astfel, specialistii au putut sa pastreze antihidrogenul pentru a fi studiat si pentru a masura unele proprietati ale sa
