Evenimentele politice din sudul Europei au provocat un adevărat efect domino. După al doilea val de revoluţii a cuprins Orientul Mijlociu, fenomenul pare să se extindă atât în estul Asiei cât şi în sudul Europei. Alegerile locale din Albania, de la începutul lunii mai, au pus ţara pe un butoi cu pulbere care poate exploda oricând.

Nevoia de democraţie reală, statuată de „tinerii idignaţi” din Spania, agită spiritele şi în sudul Europei. Albania a fost, în perioada lui Enver Hodja, printre cele mai închise, dramatice şi sărace regimuri comuniste. Distrugerea sistematică a culturii politice şi preexistenta structură socială de clan au produs, după dispariţia comunismului în Europa, un stat extrem de nesigur şi pauper, condus de lideri corupţi.

Totuşi, la două decenii, tinerii care au lucrat în Occident „au adus acasă standardele europene şi sunt sătui de felul în care se face politică în Albania” declara, sub protecţia anonimatului, pentru Der Spiegel, un om de afaceri german. Polarizarea socială puternică avea nevoie de un eveniment care să declanşeze revolta. Şi, după o lună de proteste, alegerile locale din Tirana par să fie factorul declanşator.

Alegerile pentru primăria oraşului Tirana au avut loc pe 8 mai şi s-au încheiat cu victoria primarului în funcţie la o diferenţă de numai 10 voturi. Primarul Tiranei, Edi Rama, este preşedintele Partidului Socialist din Albania, principala forţă de opoziţie a ţării. Oponentul său, membru al partidului de guvernământ, condus de premierul Sali Berisha, a contestat rezultatele, având loc o renumărare a voturilor. În urma renumărării, comisia electorală a constatat nereguli, anulând câteva voturi ale lui Rama, care s-a văzut înfrânt de Lulzim Basha, contracandidatul său, la o diferenţă de 81 de voturi. Rama a respins decizia comisiei electorale şi a apelat la justiţie, o curte respingându-i apelul după numai