În martie, când devenea tot mai clar că Grecia ar putea cere Europei noi împrumuturi pentru a-şi susţine economia, primul-ministru al ţării George Papandreou analiza în mod serios un plan radical menit să pună capăt odată pentru totdeauna crizei datoriilor din ţara sa, scrie The New York Times.
Conform planului respectiv, Grecia ar fi urmat să transfere până la 133 de miliarde de euro, sau 40% din datoria sa guvernamentală, către Banca Centrală Europeană (BCE), care ar fi plătit mai apoi titlurile ajunse la maturitate prin emiterea de euroobligaţiuni.
Transferul datoriei elene în bilanţul BCE era considerat o opţiune pentru că banca, dispunând de susţinerea reprezentată de resursele sistemului monetar european, se poate împrumuta la dobânzi mult mai mici decât Grecia.
Conform planului, banca centrală ar fi emis obligaţiuni pe zece ani cu o dobândă de 3% pentru a plăti titlurile greceşti pe care le-ar fi preluat. Grecia urma să facă rambursarea la aceeaşi dobândă peste zece ani, teoretic fără costuri pentru BCE. Dacă ar ieşi pe pieţele financiare în acest moment pentru a se împrumuta, Grecia ar trebui să plătească o dobândă de peste 16%.
Ar putea fi o "restructurare fără un haircut" în opinia celor care au propus planul. Ideal, rezultatul ar fi reducerea poverii datoriei greceşti asupra economiei.
Sub multe aspecte, planul era o alternativă fantastică la calculele gri din spatele cererilor Europei de noi măsuri de austeritate din partea Greciei în schimbul unor noi împrumuturi.
Totuşi, planul a fost respins, considerându-se că Germania şi cu atât mai puţin BCE nu-l vor accepta niciodată. Guvernul grec a lăsat această idee deoparte deocamdată în condiţiile în care se îndreaptă către un nou bailout.
Acum, Papandreou încearcă să-şi convingă partidul că Grecia trebuie să cadă de acord cu o nouă rundă de măsuri de austeritate.
