Vechii consumatori de heroină îşi injectează acum droguri legale. Printre efectele devastatoare sunt nişte crize mistice uluitoare sau coşmaruri cu \"mascaţi\" care ies din pereţi. Sursa: VLAD STĂNESCU
Cât timp, marţi, 7 iunie, în Parlamentul României, ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, era acuzat de indiferenţă de iniţiatorii moţiunii simple intitulate "Un flagel naţional - plantele etnobotanice", Marius, un consumator greu de droguri injectabile îşi pregătea, probabil, doza zilnică. La fel poate făcea şi Vasile Marin, un alt locuitor toxicoman din zonă. Tată a doi copii, dintre care unul aflat pe patul de spital, Marin se tânguia, că "legalele" l-au făcut, din consumator de heroină, neom.
La Palatul Parlamentului, după prânz, moţiunea picase cu 135 de voturi pentru, 164 împotrivă şi trei abţineri. Dar s-au ţinut câteva discursuri frumoase. În Ferentari, lângă ambulanţa celor de la Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS), care face schimb de seringi printre grupurile de toxicomani din Bucureşti de peste opt ani deja, se adunaseră cam o sută de pacienţi. Niciunul nu avea habar de vreo moţiune.
Dor de heroină
În urmă cu un an, potrivit datelor Agenţiei Naţionale Antidrog, în România ar fi fost peste 250.000 de consumatori de etnobotanice. Centrul Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului ridică însă numărul lor la 700.000.
Mulţi toxicomani din cartierele roase de droguri au dat deja, de vreun an, heroina pe "legale". Pentru că sunt peste tot, în faţa şcolii, a grădiniţei. Găsesc "Pure" şi "Magic" - substanţe despre care medicii spun că au efectul cocainei şi al heroinei însumate – la plic, oriunde.
Până şi dependenţii se plâng că i-au distrus etnobotanicele. Că le era mai bine când luau drogul ilegal, procurat prin subteranele oraşului. Dacă le asculţi discursurile, poţi încropi lejer o suprareal