În replică la cele opt superjudeţe avansate de PDL, politicienii maghiari propun o \"macroregiune\" care corespunde cu teritoriul obţinut de Budapesta, în 1940, prin Dictatul de la Viena.
1 /.
Budapesta acuză PDL de forţarea hărţii etnice în Transilvania, CNS îndeamnă secuimea să iasă în stradă şi să blocheze drumurile, UDMR susţine că nu recunoaşte decât propriul proiect de reorganizare administrative- teritorială. Atât liderii maghiari de peste hotare, cât şi cei de aici insistă ca reprezentativitatea minorităţii să nu fie diluată de viitoarele super-judeţe.
Dacă formula celor opt judeţe este incriminată ca o nouă formă de desfiinţare a majorităţii maghiare din secuime, radicalii propun revenirea la vechile provincii şi voievodate istorice care au făcut parte din Ungaria Mare.
Proiectul UDMR de reorganizare îşi dă tributul şi moştenirii istorice mai recente: o macroregiune seamănă izbitor cu teritoriul transilvănean cedat Ungariei prin Dictatul de la Viena.
Budapesta reclamă "schimbarea hărţii etnice"
Promovată de PDL ca o necesitate pentru absorbţia mai eficientă a fondurilor europene şi pentru apropierea autorităţilor locale mai mult de cetăţean, ideea reorganizării administrativ-teritoriale a condus la tensionarea relaţiilor bilaterale cu Budapesta.
"Este o problemă de viaţă şi de moarte pentru etnicii maghiari ca regiunea istorică a Ţinutului Secuiesc şi judeţele populate de etnici maghiari să rămână unite. România şi-a asumat angajamente internaţionale să nu schimbe forţat harta etnică", a declarat vicepremierul ungar Zsolt Semjen.
El a supralicitat, apreciind că planul reaminteşte de măsurile antimaghiare din vremea lui Ceauşescu, când regiunea autonomă Mureş a fost desfiinţată. Poziţia Ungariei este că, indiferent de modificări, "realitatea" Ţinutului Secuiesc trebuie respe