Eficacitatea trombolizei în primele trei ore de la producerea AVC, lărgirea potenţială a ferestrei terapeutice şi noile strategii de tratament sunt subiectele abordate de dl acad. Constantin Popa, la rubrica Creierul vascular.

Tratamentul infarctului cerebral în primele trei ore se bazează în prezent pe tratamentul fibrinolitic intravenos cu rtPA (activatorul tisular recombinant al plasminogenului). Eficacitatea acestuia a fost probată de studii randomizate, realizate cu ajutorul scannerului, ajungând astfel, în 2002, în Europa, la această fereastră terapeutică. Acest tratament vizează dizolvarea trombusului în scopul revascularizării teritoriului ischemiat („salvarea penumbrei“) înaintea constituirii leziunilor cerebrale ireversibile. Eficacitatea sa este invers proporţională cu intervalul de timp parcurs până la injectare („time is brain“) şi toxicitatea sa (riscul transformării hemoragice grave) creşte rapid în cursul primelor ore. Dacă eficacitatea trombolizei este demonstrată în primele trei ore, din păcate ea nu se aplică decât la o proporţie redusă a pacienţilor (între 3 şi 5%) susceptibili de a fi trataţi în acest interval. Fereastra terapeutică scurtă este un obstacol major în utilizarea rtPA şi deci este de dorit a se depăşi acest interval. Această extensie se bazează în principal pe două argumente: • o mai bună cunoaştere a viabilităţii individuale a penumbrei ischemice, graţie tehnicilor moderne de imagerie cerebrală • necesitatea elaborării unor noi strategii terapeutice (revascularizări intraarteriale singure sau combinate) sau utilizarea unor noi molecule (noi fibrinolitice, anti-GpIIb/IIIa etc.). Lărgirea ferestrei terapeutice utilizând tomografia computerizată Tromboliza de acest tip prezintă un interes major, fiind accesibilă într-un mare număr de unităţi neurovasculare (zi şi noapte), ceea ce lărgeşte aplicar