Acestea se găsesc pe vârful Cozla, iar traseul spre rocile formate sub eroziunea vântului începe din Piatra Neamţ. Cele trei scobituri sferice sunt rezultatul acţiunii vântului în urmă cu 20.000 de ani şi sunt unice în Carpaţii Orientali.
De la Grădina Zoologică, trecând pe lângă intrarea spre Terasa Gospodinelor, pe poteca de pădure ajungeţi la un pisc al Muntelui Cozla numit Trei Căldări.
Cei care vor să combine mersul pe jos cu o cursă de telegondolă pot începe traseul de la gară. Din când în când mai apar câteva poteci prin pădure care intersectează drumul, fără să existe indicatoare spre Trei Căldări. Mergeţi tot înainte, pe coama muntelui. Traseul este accesibil şi copiilor.
Ce spun geologii
Peisajele spre Valea Bistriţei şi Masivul Ceahlău pot fi admirate doar în cele două tăieturi în pădure făcute pentru reţeaua electrică aeriană.
După circa o oră de mers lejer, în cale îţi apar câteva stânci, dintre care una sare în evidenţă din cauza asemănării cu un craniu cu trei ochi. Sunt cele trei scobituri care dau numele locului, Trei Căldări. Au mai fost numite Căldările Urieşilor, din cauza apei de ploaie care se adună în cele trei scobituri. Stâncile sunt la 679 de metri altitudine. Efortul urcării celor 22 de metri pe verticală este amplificat însă de câteva coborâşuri urmate de pante care se intercalează până la destinaţie.
„Microrelieful este rezultatul acţiunii vântului, al fenomenului de eolizaţie, care s-a petrecut în urmă cu 20.000 de ani. În acea perioadă, Ceahlăul era sub mantia zăpezilor veşnice, iar regiunea joasă a Stânişoarei avea un climat aspru şi rece, cu vânturi puternice, covor vegetal redus şi o pătură subţire şi discontinuă de zăpadă, aşa cum este acum în Europa şi Asia la peste 60° latitudine nordică“, a explicat geologul Constantin Grasu.
