Se preconizează, ca să fim în ton cu subiectul controversat de la limba care îi face probleme ministrului Educaţiei, un bacalaureat dramatic, cu mici tragedii, ceva drame şi cu mult comic. Potrivit unei centralizări parţiale, promovabilitatea este undeva la 50%. Peste 600 de liceeni au fost eliminaţi, dublu faţă de anul trecut, iar sute de lucrări din mai multe judeţe parcă erau trase la xerox.
“Yes, we can!” este reacţia imediată a ministrului Daniel Funeriu, care se mândreşte că a tăiat înclinaţia spre fraudă a românilor înainte de a trece “examenul maturităţii”.
Perfect de acord cu decizia de a securiza pe cât posibil examenele. Chiar nu trebuie ca toată lumea să aibă diplome inutile, deşi, dacă ne uităm în CV-ul unor miniştri, bacalaureatul, fie el absolvit la vârste cînd alţii au doctorate, ajută să nu ajungi “ejaculat din politică”. Nu trebuie să cunoşti tabelul lui Mendeelev şi genurile limbii române pentru a-i repara maşina ministrului X cu cheia franceză sau bicicleta altuia cu şurubelniţa în cruce.
Există însă mulţi de “dar”. Astfel de rezultate arată că sistemul “reformat” este profund găunos. Poate că acei absolvenţi care puneau acele “perle” pe hârtie nici nu trebuiau să ajungă la Bacalaureat 2011. Oricât s-ar fi modificat programa şi metodologia, sistemul de memorare pare că a rămas intact astfel nu se explică de ce pe sute de elevi de clasa a XII-a nu i-au dus neuronii să copieze inteligent, nu stilul “paste” după cei 99 de colegi. Problema este că nici cei 50% promovaţi nu sunt departe de genul “merge şi aşa” şi rămânem iarăşi cu cei câţiva olimpici de seră, la care se mai adaugă câteva excepţii. Corupţia este doar una din probleme, altele sunt cel puţin la fel de mari şi îngrijorătoare.
Se preconizează, ca să fim în ton cu subiectul controversat de la limba care îi face probleme ministrului Educaţiei, un bacalaureat dramatic,