Ieri dimineaţă, ora 10. Ministrul educaţiei Daniel Funeriu, omul care a ţinut prima pagină a ziarelor în ultimele zile şi cel care a primit deopotrivă laude şi acuzaţii privind rata scăzută de promovabilitate a bacalaureatului (de numai 44,5%), face primele declaraţii privind rezultatele obţinute la bacalaureat în faţa a 15-20 de jurnalişti pregătiţi să-l întrebe dacă îşi va da demisia.
Într-un discurs mai scurt de 20 de minute, în care cel mai mult a durat rostirea celor 65 de nume ale elevilor de liceu care au obţinut nota 10 la bacalaureat, Funeriu şi-a felicitat secretarul de stat, directorii din minister şi inspectorii care au organizat bacalaureatul, dar şi pe cei 90.765 de absolvenţi de liceu care au promovat examenul. Atât. Nu a explicat ce se va întâmpla cu cei peste 100.000 de elevi care au picat "examenul vieţii" şi care au marcat un capitol în istoria educaţiei româneşti. Cum s-a întâmplat de multe ori, Funeriu nu a stat să răspundă întrebărilor jurnaliştilor.
Sistemul de învăţământ, pentru care statul cheltuie anual peste 2 miliarde de euro, a fost unul dintre cele mai "reformate" sisteme din ultimele decenii: peste 100 de modificări au fost aduse în 20 de ani la legile învăţământului. Fiecare dintre cei 14 miniştri aflaţi la conducerea Ministerului Educaţiei în cei 21 de ani de capitalism a avut o viziune "nouă" asupra sistemului şi a modificat legi, susţinând că principalul impact va fi îmbunătăţirea pregătirii elevilor şi a studenţilor.
"Aceste rezultate şi comportamentele pe care le-au generat sunt exact oglinda societăţii noastre de azi. Naţiunea noastră trebuie să aleagă dacă merge pe mâna celor oneşti, muncitori, perseverenţi sau dacă vrem să încurajăm în continuare şmecheria, nemunca, superficialitatea şi eludarea lucrurilor", a spus ieri ministrul Funeriu, 40 de ani, care a urmat cursurile Liceului de Filologie-Istorie
