Specialiştii din comunicare cred că formularea „relaţii publice“ îi discreditează. Reprezentanţii industriei de PR consideră că mai acceptabil decât „relaţii publice“ este formularea „comunicare corporativă“ .

Conform opiniei a 42% din cei 2.209 participanţi la studiul European Communication Monitor 2011, termenul de „relaţii publice" discreditează profesia care analizează situaţia relaţiilor publice în 43 de ţări, conform Mediafax. Motivul ar putea fi imaginea proastă a termenului în mass-media - aproape jumătate dintre specialiştii în comunicare menţionează conotaţii negative ale percepţiei PR-ului în mass-media. Drept consecinţă, mulţi participanţi la studiu preferă denumiri alternative, cum ar fi „comunicare corporativă" (68%), „comunicare strategică" (61%) şi „managementul comunicării" (56% ).

Companiile iau tot mai în serios comunicarea

De asemenea, privind statutul departamentelor de comunicare, studiul dezvăluie că, în Europa, puterea de influenţă a funcţiei de comunicare a crescut: în trei din patru organizaţii este luată în serios de către top management şi are şanse să joace un rol în planificarea strategiilor organizaţionale. Specialiştii în comunicare au acces la top management, 18% dintre aceştia fiind membri în consiliul de administraţie şi 60% fiind direct subordonaţi directorului executiv.

Dar această putere ierarhică nu se reflectă neapărat şi în relaţiile cu celelalte funcţii din organizaţie: colaborarea cu departamentele strategice interne este mai degrabă insuficientă şi doar o mică parte (48%) a specialiştilor în comunicare consideră că departamentul lor produce active financiare pentru organizaţie. Cu toate acestea, funcţia comunicării a trecut dincolo de simpla gestionare a relaţiilor cu mass-media: în opt din zece organizaţii, departamentul de comunicare este responsabil de comunicarea cu o gamă largă de audienţe