În cursul acestei săptămâni Polirom publică un volum controversat, intitulat \"Civilizaţia. Vestul şi Restul\", de Niall Ferguson, în traducerea lui Doris şi a Andreei Mironescu.

Lista de titluri academice deţinute de autor este lungă cât o zi de post: se numără printre cei mai cunoscuţi istorici britanici şi este profesor de istorie la Harvard University şi Harvard Business School, Senior Research Fellow la Jesus College (Oxford University), Senior Fellow la Hoover Institution (Stanford University) şi profesor de istorie şi relaţii internaţionale la London School of Economics.

Istoricul porneşte de la premisa că "părea de neimaginat că Vestul va ajunge curând să domine restul lumii şi-şi va menţine această dominaţie timp de peste jumătate de mileniu" şi caută factorii care au condus la această hegemonie. Îi găseşte şi în ultimul loc pe care l-ai putea bănui - în modă.

"Odată ca niciodată, în Vestul Sălbatic a fost inventat un obiect de îmbrăcăminte universal. Jeanşii şi-au început existenţa ca pantaloni rezistenţi de lucru ai minerilor şi văcarilor. În anii 1970, erau cel mai popular articol de îmbrăcăminte din lume şi un puternic simbol politic a ceea ce nu funcţiona în sistemul economic sovietic. De ce? Cum de Sovietele nu puteau să copieze Levi 501, aşa cum copiaseră bomba atomică?", se întreabă Ferguson.

Concurenţa, revoluţia ştiinţifică, domnia legii şi guvernarea reprezentativă, medicina modernă, societatea de consum şi etica muncii. Aceste şase "killer applications" consideră Ferguson că ar fi cheia succesului Vestului în defavoarea Restului. Însă el a fost şi rămâne extrem de controversat când vine vorba de ideile lui despre istorie, cu atât mai mult cu cât ar vrea să le insereze în manualele din Marea Britanie şi susţinea că această carte are drept public-ţintă adolescenţii.

Presa britanică l-a cri