Subfinanţarea cronică, mafia, politizarea, corupţia, impostura şi amatorismul, lipsa de orientare şi de perspectivă, proasta gestiune, marginalizarea profesioniştilor şi dispreţuirea adevăratelor valori, dezinteresul total faţă de problematica didactico-pedagogică şi dispariţia cercetării în domeniu, absenteismul profesorilor şi elevilor de la ore, dezinteresul şi indisciplina: montarea camerelor de supraveghere la examenul de bacalaureat va rezolva oare problemele de fond ale educaţiei şi învăţământului preuniversitar din România? Degringolada valorilor tradiţionale şi recunoscute ale şcolii româneşti va fi astfel stopată? Care este, de fapt, valoarea acestei măsuri?

Domnul ministru Daniel Funeriu ne asigură că de undeva trebuia început şi propune să se pornească de la onestitate. De acord cu domnul ministru, numai că reforma trebuie să vizeze sistemul. Elevul trebuie format, nu reformat. Montarea camerelor la examenul de bacalaureat obligă elevul să fie onest într-un sistem corupt, adică obligă elevul să fie fraier. Una dintre cele mai puternice impresii la venirea mea în SUA a fost la primul examen de mijloc de semestru. Profesorul ne-a dat subiectul şi... a ieşit din sală. M-au uluit colegii mei de la Williams College: nimeni nu a încercat să copieze, fiecare îşi vedea de lucrare ca şi cum profesorul ar fi fost cu noi. Mie, abia venită din România, mi se părea incredibil. Acum pot să vă asigur că un sistem educaţional onest formează elevi oneşti.

În al doilea rând, măsura montării camerelor de supraveghere ar putea avea o valoare de diagnoză. Pe de o parte, ar viza evaluarea corectă a competenţelor şi cunoştinţelor absolvenţilor de liceu, pe de altă parte, ar da o măsură a fenomenului copierii la lucrările scrise. În condiţiile din România, ambele aspecte se dovedesc necesare, deci măsura este justă.

În fine, există şi ipoteza diversio