Informaţiile actualizate despre populaţia României stau la baza politicilor publice. Cei care vor refuza să răspundă la întrebări vor plăti amenzi. Sursa: Foto: Evz
Pe baza informaţiilor care vor fi colectate de la populaţie în timpul recensământului din toamnă, se va decide construirea de şcoli, reţele de apă şi canalizare sau a locurilor de joacă pentru copii.
Tot în funcţie de datele statistice care vor rezulta în urma recensământului, vor fi elaborate politici publice în diferite domenii precum educaţie sau sănătate. Iar toate lucrurile pe care o persoană le va spune recenzorului vor rămâne strict confidenţiale, fără nicio posibilitate de a ajunge la Fisc sau în instanţele de judecată.
Dacă niciunul din aceste argumente nu este suficient de convingător pentru ca unele persoane să răspundă la întrebările recenzorului care îi va bate la poartă în perioada 20-31 octombrie, atunci urmează amenda. Astfel, cei care vor refuza să răspundă la chestionar, la fel ca cei care dau răspunsuri eronate sau incomplete riscă o amendă cuprinsă între 200 şi 1.000 de lei, după cum prevede Hotărârea de Guvern privind organizarea şi desfăşurarea recensământului.
Argumentele şefului INS, dacă ar fi recenzor în 2011
"Oamenilor le este teamă să declare corect date legate de venituri, de sursa acestora", susţine Vergil Voineagu, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), care, după cum spune, a fost recenzor, "acum vreo trei recensăminte" în zona din spatele magazinului Cocor din Bucureşti.
Potrivit lui Voineagu, cetăţenii devin mai receptivi atunci când le explici "la ce sunt utilizate datele, cine le foloseşte, că sunt confidenţiale, că sunt utilizate doar în scop statistic şi că nu reprezintă probe în justiţie".
Dacă ar fi recenzor şi la recensământul care urmează, şeful INS declară că le-ar mai spune oamenilor că, "în loc să înjure prim
