Trebuie să recunosc că nu mă dau deloc în vânt după doctorul Sorin Oprescu.
De fapt, ca un alegător de dreapta, l-am şi votat pe Vasile Blaga. Era mai ursuz, nu avea miere pe limbă, dar nu puteam să am încredere în talentul de manager al unui individ care susţine că o dreaptă e paralelă cu un cerc. Tot el spunea că Ion Iliescu este un mare om politic, un mare român dar şi că va face o autostradă suspendată. Am scris, încă de acum doi ani, că discursul lui Sorin Oprescu e flegmatic, de băieţaş crescut într-un cartier privilegiat al nomenclaturii. Că are un discurs antisistem, de independent, gen galeria echipei Rapid - "singur împotriva tuturor" - şi hiperbolizează profesia sa de medic. Subliminal, bucureştenii ar trebui să-l perceapă ca pe un fel de Doctor Jivago, un medic fără de arginţi, care nu are somn, gata să-şi dea şi ultima picătură de energie în slujba oamenilor. În realitate, Sorin Oprescu rămâne un mic histrion, care încearcă să-şi acopere incompetenţa prin gesturi teatrale, uneori atinse de megalomanie. Rămân la părerea care mi-a fost confirmată de-a lungul timpului, aceea că Oprescu e un bucureştean get-beget, un Mitică autentic: "E absolut fabulos. Deşi se pricepe la administraţie cât eu la medicină, Oprescu clamează competenţa. Are o morgă serioasă şi aruncă şmechereşte cuvintele printre buzele subţiri. Nici nu clipeşte atunci când enunţă bazaconii, spre deliciul «pulimii». Le ştie pe toate, e sictirit de tot ce se întâmplă, e arogant ca un nemuritor…".
În politică, Sorin Oprescu îl imită pe Traian Băsescu milimetric. E un fel de "Imitatio Băsescu“. Lozinca sa este "singur împotriva tuturor“ sau "Oprescu - panaceul României“. Se victimizează necontenit, deşi nimeni nu-l persecută, poate doar propria sa neştiinţă. Ultimele dezvăluiri despre Sorin Oprescu nu m-au luat prin surprindere. Bănuiam că acolo unde este lipsă de competenţ
