Romania se numara printre tarile din Europa cu cea mai mare suprafata cultivata cu canepa, inainte de Revolutie. Produsele rezultate din aceasta planta erau bine cautate pe piata internationala, aducand venituri insemnate. Dupa 1989, cultivarea de canepa pe teritoriul Romaniei a fost neglijata.
La ora actuala, in tara mai sunt doar doua unitati, cu capacitate mica, care produc circa 1.800 de tone de fibra pe an: Carpic Carei SA si Galir SA, din Mangalia.
Datorita pamantului si climei favorabile, in Timis se cultivau mii de hectare. In localitatea Sannicolau Mare exista o unitate de extragerea fibrei din aceasta planta, iar la Biled exista o topitorie, precum si centre de colectare si procesare. In aceasta industrie lucrau mii de oameni.
Statia de Cercetare din Lovrin a investit bani, timp si truda umana pentru a crea soiuri performante in acest domeniu. Aici a fost realizat cel mai competitiv soi de canepa: Lovrin 110, cu o productie de 10.000 de kilograme pe hectar si o cantitate de 1.100 de kilograme de samanta pe hectar. Pe langa acest soi, a fost creeat unul nou, Lovrin 111, care era si mai performant.
Planta facea fata bolilor specifice (putregaiul alb, patarea alba a frunzelor, mana etc.), dar si secetei si caderilor de grindina.
Din pacate, dupa Revolutie, in Romania, traditia cultivarii canepei s-a pierdut. Statul roman nu s-a mai interesat de aceasta cultura, ca de altfel de multe alte culturi, in vreme ce alte state ii acorda o deosebita atentie.
Acestea folosesc pe scara larga canepa, nu numai pentru fibre si ulei, dar si in fabricarea unor materiale de constructii, fiind ecologice si a unui termoizolant performant.
Romania se numara printre tarile din Europa cu cea mai mare suprafata cultivata cu canepa, inainte de Revolutie. Produsele rezultate din aceasta planta er
