Situată la 37 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, în localitatea Costeşti, Mănăstirea Arnota este unul dintre cele mai frumoase lăcaşuri de cult din ţară.

Ctitorită de Matei Basarab între anii 1633-1634, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil", pe temelia unei biserici mai vechi, Mănăstirea Arnota este situată la 56 km de Râmnicu Vâlcea, aproape de Mănăstirea Bistriţa. „Conform unei legende, Matei Basarab a zidit mănăstirea aici deoarece, înainte de a fi domn, găsise scăpare în aceste locuri, ascunzându-se în nişte stufărişuri, fiind urmărit de turci", povesteşte măicuţa Ambrozia, stareţa Mănăstirii Arnota. Arnota este considerată unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice şi de artă religioasă din ţară.

Portretul lui Matei Basarab poate fi admirat la Arnota

La Mănăstirea Arnota se ajunge dinspre Mănăstirea Bistriţa, pe un drum de piatră pe o distanţă de 6 Kilometrii. Accesul spre mănăstire se mai poate face pe o potecă, mai scurtă, de numai 3 kilometri, însă acest traseu este greu accesibil pe timp de iarnă sau pe ploaie. Străjuind masivul Arnota din peisajul pitoresc al Munţilor Căpăţânii, la altitudinea de 840 metri, Mănăstirea Arnota păstrează între zidurile sale mormântul domnitorului Matei Basarab şi pe cel al tatălui domnitorului, vel-vornicul Danciu. Uşa bisericii, sculptată în lemn de castan, are o inscripţie în limba slavonă, în care se spune astfel: „Aceste uşi le-a făcut Constantin Brancoveanu vel-logofat". „Ele păstrează pictura originală «dreasă» sub evlaviosul domn, când s-a zugrăvit şi pridvorul, pe care tot el îl adăugase. Pictura iniţială are o mare valoare artistico-documentară, foarte valoros fiind şi portretul lui Matei Basarab, realizat în anul 1644 de zugravul Stroe din Târgovişte", completează maica stareţă Ambrozia.

Prima atestare documentară, în anul 1636

Biserica mănăstir