Adolescenţa este perioada discuţiilor aprinse cu părinţii şi a paşilor greşiţi. Aflaţi cum gestionaţi conflictele fără \"să intraţi cu picioarele\" în viaţa lui.
La vârsta "marilor frământări", când copilul îşi cere dreptul la intimitate, părintele simte nevoia să îl sufoce cu protecţia. "Părinţii-poliţişti", care intră cu picioarele în viaţa adolescentului, care îi perche ziţionează camera, îi iau telefonul la control şi îi interoghează prietenii nu sunt pe placul tinerilor, care se simt sfidaţi şi umiliţi.
Nici părinţii delăsători, care refuză să vadă problemele evidente nu procedează corect. Ideal este să supravegheaţi copilul din umbră, după care să puneţi discret în discuţie suspiciunile. Dacă aveţi o relaţie strânsă cu el, graniţa intimităţii va fi cu atât mai uşor de depăşit, iar problemele vor putea fi îndreptate repede şi fără conflicte.
Psihologii vă ajută să reperaţi crizele tinerilor din timp şi vă sfătuiesc cum să le rezolvaţi fără invadarea intimităţii.
De la izolarea de prieteni şi părinţi la agresivitate
Dacă adolescentul rebel se izolează în camera lui şi evită discuţiile cu părinţii, dacă devine letargic sau, din contră, agresiv, acestea sunt primele semne că este ceva în neregulă cu el. "Pot fi schimbări la nivelul convingerilor de viaţă, idei noi, inoculate de anturaj, de prieteni, dar pot fi şi obiceiuri noi, experienţe noi care l-au marcat, evenimente speciale care s-au răsfrânt asupra vieţii lui, care nu-i mai dau pace", explică Keren Rosner, psihoterapeut la Clinica "Mentarex Consult" din Bucureşti.
Se întâmplă ca în perioada adolescenţei copilul să îşi piardă interesul pentru studiu, să petreacă mai mult timp cu prietenii decât cu familia, explică psihologul. Însă pot intra în anturaje periculoase, în grupuri in fracţionale, care încurajerază consumul de alcool, tutun, drog
