În această dimineaţă a murit, la Bucureşti, scriitorul şi publicistul Constantin Stan. Sursa: Horia GârbeaSursa: Horia Gârbea

1 /.

Constantin Stan s-a născut la 28 iulie 1951, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti, secţia Limba şi literatura română - Limba şi literatura franceză. În perioada studenţiei a frecventat Cenaclul Junimea, condus de Ov. S. Crohmălniceanu, fiind unul dintre cei mai activi membri şi unul dintre autorii importanţi ai antologiei "Desant 83", carea a lansat în literatura noastră o nouă generaţie de prozatori. Conastantin Stan a activat ca profesor de limba franceză în comuna Brazii (1974-1978), a fost apoi redactor la "Scânteia tineretului" şi la "România pitorească", iar după 1989 director la "Expresul de marţi", secretar general de redacţie la "Bucureşti Match", a predat la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti şi la Universitatea "Virgil Madgearu" din Craiova.

Constantin Stan a colaborat la "România literară", "Cronica", "Tribuna", "Amfiteatru" iar în ultimii ani a susţinut rubrici permanente la revista "Luceafărul de dimineaţă" făcînd parte şi din asociaţia omonimă, afliliată revistei. Din anul 2005, Constantin Stan a fost preşedinte al Secţiei de Proză a Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, iar din 2009, membru al Consiliului Uniunii Scriitorilor. A înfiinţat mai multe cenacluri profesioniste, ultimul fiind Clubul de Proză al secţiei ASB, la Muzeul Literaturii.

Constantin Stan a debutat în presă în 1972, în revista Luceafărul, iar editorial în 1979 cu romanul Carapacea. Opera sa mai cuprinde Nopţi de trecere, 1984; Vară târzie, 1986; Iubire fără natură moartă, povestiri în limba rusă, Biblioteca Română, 1990, Provizoriu, Sud, 2000; Viaţa ca literatură, 2001; Deadline, 2003. De un larg ecou critic şi de premii şi nominalizări s