Documentele de arhivă arată că ciopârţirea regiunii istorice româneşti dintre Prut şi Nistru a fost dictată atât de Moscova, cât şi de Kiev, iar comuniştii moldoveni au dat dovadă de un fel de „patriotism pragmatic".

La 2 august apologeţii statalităţii moldoveneşti de tip stalinist au sărbătorit cea de 71-a aniversare de la crearea RSS Moldoveneşti. Nu ne-a surprins lipsa de manifestări pompoase, întrucât şi până la 1991 data oficială a formării RSSM era considerată 12 octombrie, ziua în care în 1924 a fost creată Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, în componenţa RSS Ucrainene.

Ca rezultat al anexării Basarabiei de către URSS, la 28 iunie 1940, sesiunea a VII-a a Sovietului Suprem al URSS, în data de 2 august 1940, „venind în întâmpinarea oamenilor muncii din Basarabia, a oamenilor muncii din RASS Moldovenească" a adoptat hotărârea privind formarea RSS Moldoveneşti.

Citește și:

Inscripţiile pe pereţi, un alt fel de naţionalism

Cum colabora Securitatea din România cu KGB

70 de ani de la deportările în masă din Republica Moldova: Justiţia apără crimele regimului comunist

Nu vom analiza contextul şi nici cadrul juridic în baza căruia a fost creată RSSM. Or, în conformitate cu legislaţia internaţională, URSS nu avea dreptul să creeze un stat într-un teritoriu anexat. Apoi, nu mai puţin grav este că sovieticii nu au respectat măcar formal propria constituţie, care stabilea etapele ce trebuiau respectate la formarea unei republici unionale.

Ceea ce ne interesează este cum s-a ajuns ca doar o parte din Basarabia istorică să formeze Moldova sovietică. Documentele de arhivă demonstrează că nu Moscova şi Kievul au regizat ciopârţirea regiunii istorice româneşti dintre Prut şi Nistru, iar comuniştii moldoveni au dat dovadă de un fel de „patriotism pragmatic".

După anexare s-a pus problema trasării hotarelor