Omul modern şi-a dezvoltat un sistem imunitar mai putenic în urma încrucişărilor cu oamenii din Neanderthal.

Relaţiile sexuale dintre neandertalieni şi un alt grup de hominizi pe cale de dispariţie, denisovieni, a întărit sistemul imunitar uman şi a lăsat în urmă dovezi in ADN-ul oamenilor de astăzi, potrivit unui nou studiu.

Noile descoperiri reprezintă o dovadă în plus că oamenii moderni care au părăsit Africa în urmă cu aproximativ 65.000 de ani s-au împerecheat cu neandertalienii şi cu denisovienii - două specii arhaice, care au trăit în Europa şi Asia.

Studiul, publicat săptămâna aceasta în revista "Science", este printre primele care demonstrează cum încrucişarea a format genele umane moderne şi oferă un indiciu asupra calităţilor moştenite de noi.

Alături de echipa sa, Peter Parham, un profesor de biologie celulară, microbiologie şi imunologie de la Universitatea de Medicină din Stanford s-a concentrat pe analizarea genelor HLA, o componentă vitală a sistemului imunitar uman. Genele HLA joacă un rol esenţial în recunoaşterea şi distrugerea agenţilor patogeni de către organism.

"Încrucişările cu oamenii arhaici le-au permis oamenilor moderni să moştenească o serie de gene care le-a crescut viabilitatea şi capacitatea de a rezista la infecţii", a explicat Parham pentru Discovery News.

Transferul de gene de la denisovieni la oamenii moderni a dus la apariţia unei variante a genelor HLA în rândul populaţiilor din Asia occidentală, regiunea în care s-au produs aceste încrucişări ocazionale dintre omul modern şi omul de Denisova.

În urma studiilor efectuate pe genomul neandertalienilor şi al denisovienilor, precum şi pe ADN-ul populaţiilor umane moderne, a rezultat că genele HLA aparţinând neandertalienilor şi populaţiei Denisoviene reprezintă acum mai mult de jumătate din sistemul imunitar al pop