Ca o formă de autoapărare împotriva ostilităţii societăţii, consumatorii de droguri au început să se retragă în interiorul unor \"celule\". Sursa: VLAD STĂNESCU

Specialiştii care supraveghează evoluţia consumului de droguri din Bucureşti au remarcat o tendinţă atipică pentru comunităţile de tineri consumatori de droguri injectabile.

"Apariţia grupurilor este un fenomen firesc, odată ce comportamentul toxicomanului de azi e mult schimbat faţă de anii ’90. Chiar dacă începând cu anul 2005, prin lege, consumul de droguri nu mai este pedepsit de judecători, tânărul toxicoman este discriminat în continuare", declară Radu Pop, ofiţer în cadrul Agenţiei Naţionale Anti-Drog (ANA) .

Cel mult cinci consumatori intră într-un grup

Starea conflictuală între tânărul toxicoman şi stat a generat la Bucureşti o reţea nevăzută de astfel de grupuri "democratice", unde sexul, rasa şi starea materială nu sunt esenţiale.

"Se vorbeşte de ostilitate în acest domeniu, fiindcă românii sunt ostili faţă de cei diferiţi de ei, deci şi faţă de cei dependenţi de droguri", explică medicul Maria Georgescu, preşedintele Asociaţiei Române Anti SIDA (ARAS).

Pentru heroinomanii din Capitală, timpul de "negociere" cu statul, vecinii şi comunitatea pare că nu a mai avut răbdare. "Să zicem aşa, «grupul» e ca o cameră mobilată: intri acolo şi ai o masă, două fotolii şi tot confortul, apoi stai, vorbeşti, râzi, te simţi bine. În «grupul» nostru nu intră nimeni. Nu mai este ca înainte, când eram toţi pe stradă şi vorbea toată lumea cu toată lumea. Dacă vin ăia cu injecţii (de la ONG-uri, n.r), merge unul pentru toţi sau nu merge deloc", povesteşte Ciprian V., un tânăr de 21 ani, din Bucureşti, consumator de droguri injectabile.

Ciprian zice că nu a văzut decât foarte rar "grupuri de injectare" mai mari de patru-cinci persoane.