Introducerea pensiilor administrate privat (pilonul II), a pensiilor sociale minime, intrarea în sistemul public de pensii a militarilor şi tăierea salariilor bugetare au fost principalii factori care au dus la majorarea deficitului de pensii, potrivit unui studiu realizat de Blocul Naţional Sindical în cadrul unui proiect european. Deficitul fondului public de pensii a ajuns în primele patru luni la 14,8 mld. lei (3,5 mld. euro), în creştere cu o treime faţă de perioada similară a anului anterior.

"România, chiar dacă a înregistrat o creştere a cheltuielilor cu pensiile în termeni reali de 60,3% între anii 2000 şi 2008, ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB era în 2008 în continuare cu 4,27% mai mică decât media Uniunii Europene (7,46% din PIB în România faţă de 11,7% în UE). Pe fondul unui număr scăzut de salariaţi, importanţa pensiilor pentru gospodăriile populaţiei este deosebit de mare. Conform Institutului Naţional de Statistică, 51,4% dintre gospodării înregistrează venituri din pensii", se arată în studiul BNS.

Din cercetare mai rezultă că cei mai mulţi beneficiari şi cea mai importantă sumă din buget este reprezentată de pensiile de asigurări sociale pentru vechime în muncă şi limită de vârstă. De acest tip de pensie beneficiază 33,5% din gospodăriile din România.

Ministrul muncii Sebastian Lăzăroiu a admis totuşi că Pilonul II de pensii private obligatorii a fost introdus în beneficiul celor care vor ieşi la pensie peste 25 - 30 de ani, iar pensia minimă garantată nu ar afecta deficitul bugetului de pensii deoarece este plătită integral de la bugetul de stat. El a mai spus că bugetarii au recuperat 10% din tăierea salariilor din sistemul bugetar.

"Tăierea salariilor a afectat deficitul fondului de pensii, dar a prezenta măsura ca venită de nicăieri şi ca efect neaşteptat nu este corect. În 2007 salariul mediu net în mediul priva