Sâmbăta trecută, la Congresul Revoluţionarilor de la Casa Poporului (care popor?), George Costin a fost uns conducător al Blocului Naţional al Revoluţionarilor sub ropote de aplauze, unanime.

Au fost 3.000 de reprezentanţi ai revoluţionarilor acolo şi dintre ei nu s-a ridicat niciunul care să spună: „Nu! Aşa ceva nu se poate!". Dimpotrivă: s-a adus un călduros elogiu imposturii, s-a înjurat presa potrivnică (să se cenzureze, tovarăşi!), s-a delirat viguros, s-a adus Victor Ciorbea care să îi compare cu foştii ţărănişti sfârşiţi prin închisori! Exact în aceeaşi notă s-a găsit şi un reporter frenetic al OTV care să omagieze adunarea. Confruntat cu imaginea guşaţilor pe care îi proslăvea că ne-au dăruit libertatea, democraţia, tot!, reporterul a găsit această explicaţie: eroii arată aşa, ca înainte de Ignat, nu fiindcă sunt plătiţi să stea acasă degeaba sau să orăcăie la diverse pseudoproteste, ci fiindcă sunt bolnavi, au diabet zaharat, săracii! Diabetul i-ar fi adus, Doamne!, în halul acela! - ceea ce e o sfidare şi a bunului-simţ, şi a logicii. Nu e deloc surprinzător că s-a strigat pe alocuri şi „Jos adevărul!", şi nu doar despre un ziar, acest ziar, e vorba aici.

Se impun o concluzie şi un diagnostic: acceptându-l pe George Costin, revoluţionarii de acolo, cei mai mulţi apropiaţi de PDL, intimi cu Puterea, i-au acceptat şi i-au aprobat, cu entuziasm, practicile. „Adevărul" a adus dovezi că actualul secretar de stat pentru problemele revoluţionarilor a făcut fals în acte, a cules comisioane de la mii de impostori ai unei revoluţii care n-a existat, pentru a le face rost de certificate - adică de bani publici -, a şantajat şi a fost vioara întâi în fabrica de falşi revoluţionari. Acesta este omul - el l-a făcut „luptător remarcat" până şi pe un criminal din decembrie '89. Acesta este omul - fost lider al Gărzilor Patriotice de la IMGB, traseist polit