Dacă iarna trecută, la două camere, plăteaţi circa 220 de lei, acum suma va creşte la 300 de lei, dacă dispare complet subvenţia de la Guvern. Alternativa centralei de apartament devine serioasă. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU
Facturi de coşmar la încălzire pentru iarna viitoare. Acesta este scenariul pe care îl prevestesc şefii marilor oraşe după ce Guvernul a anunţat că nu mai subvenţionează energia termică decât pentru cei cu venituri mici. La Iaşi, primarul Gheorghe Nichita a admis că bugetul local nu poate suporta şi cota de subvenţie ce a revenit până acum Guvernului.
Consecinţa: creşterea facturilor cu aproximativ 30%. La Bucureşti, primarul Sorin Oprescu a dat o veste chiar mai înspăimântătoare: facturile s-ar putea dubla. La Constanţa, oficialii Primăriei întorc cifrele pe toate feţele. Strict matematic, prin dispariţia fondurilor de la bugetul central, preţul gigacaloriei ar putea urca chiar şi cu 45%.
La Bucureşti, tariful a crescut deja de la 1 august
Cei mai mulţi consumatori racordaţi la sistemul centralizat de încălzire se află în Capitală. Aici sunt 570.000 de apartamente ce primesc apă caldă şi căldură de la RADET Bucureşti. Populaţia din Capitală plătea până acum câteva săptămâni poate cel mai mic preţ din ţară: 124 de lei pentru o gigacalorie.
"De la 1 august, tariful a crescut la 168,88 de lei", a declarat Mihai Becheanu, directorul general al RADET. Adică o majorare de 36%. Această nu este însă singura veste proastă pentru bucureşteni. Prin eliminarea subvenţiei, tariful gigacaloriei s-ar putea majora din nou.
Cine acoperă diferenţa: Primăria sau populaţia?
Pentru a înţelege cât mai clar mecanismul, trebuie făcute câteva precizări. Costul de producţie, transport şi distribuţie a unei gigacalorii este la Bucureşti de 317 lei. Din această sumă, populaţia plăteşte acum doar 170 de lei, diferenţa fiind acoperită pr
