Noua ierarhizare a încununat de glorie 12 instituţii de învăţământ superior, în vreme ce altele au fost trimise la colţ. Ele vor pierde din credibilitate, însă se pot redresa prin strategii eficiente. Sursa: SHUTTERSTOCK
Rezultatele clasificării uni versităţilor le-au bul versat atât pe cele încadrate în prima categorie, de performanţă, cât, mai ales, pe cele aflate în ultima. Primii sunt copleşiţi de numărul mare de locuri primite pentru programe de masterat şi doctorat, ceilalţi se gândesc îngrijoraţi la reducerea simţitoare a bugetului.
Universitatea din Bucureşti, plasată în top, a primit, în urma clasificării, o suplimentare de o mie de locuri pentru masterat, şi alte 143 în plus pentru doctorat.
Investiţii în facultăţi
"Ne punem problema cum să folosim acest avantaj. Sper să avem studenţi de calitate pentru aceste locuri. Nu am avut niciodată atât de multe", spune rectorul Ioan Pânzaru. Banii pe care universitatea îi va primi în plus în urma clasificării vor fi folosiţi pentru dotări şi investiţii.
Una dintre lucrările deja începute este noua clădire pentru Facultatea de Sociologie. Cei încadraţi în cea de-a treia categorie, a universităţilor centrate pe educaţie, îşi fac altfel de calcule. Gheorghe Pintilie, prorector al Universităţii "Vasile Alecsandri" din Bacău, unde numărul locurilor pentru masterat şi doctorat s-a diminuat de patru ori, estimează că pierderile financiare imediate înseamnă cam 10% din buget.
Rezultatele au fost o surpriză pentru cei din conducere: "Credeam că o să ne clasăm mult mai sus, deoarece în ultimii 5 ani, în clasamentele efectuate de Astra, ne situam mereu pe locurile 18-22 între universităţile de stat".
Prorectorul se bazează pe faptul că tinerii din Bacău şi din împrejurimi vor opta totuşi pentru această universitate, fiind mai ieftin să îşi plătească studiile decât să meargă în alte oraşe pen
