Atacul de panică apare atunci când creierul reacţionează exagerat la stres: adrenalina creşte, presiunea sângelui se ridică şi respiraţia se blochează. Nu se moare, dar calitatea vieţii suferă profund. Sursa: SHUTTERSTOCK

Atacul de panică este un acces exploziv de frică intensă, însoţită de bătăi accelerate ale inimii, senzaţia de lipsă de aer sau de moarte iminentă. Nu trebuie confundat cu tracul vorbitului în public sau de dinaintea unui examen, nici cu anxietatea resimţită în compania unor persoane neplăcute.

Organismul are propriul sistem de răspuns la frică, prin care fereşte individul de pericol. Atacul survine atunci când acest sistem reacţionează exagerat sau atunci când nu e cazul. Pacientul "va fugi" permanent de locurile în care a avut prima criză şi va trăi tot timpul în gardă.

Excluderea bolilor de inimă şi a epilepsiei

Înainte să pună diagnosticul, medicul exclude posibilele afecţiuni cardiovasculare, tiroidiene sau boli neurologice.

"Omul vine agitat, iar primul lucru pe care îl fac e să-l trimit la cardiolog. Sunt mulţi tineri care nu şi-au făcut niciodată un EKG şi au tulburări ale conducţiei electrice a inimii, care se manifestă cu aritmii", explică Gabriel Diaconu, medic psihiatru la Clinica Mindcare, din Bucureşti.

O altă cauză poate fi o formă rară de epilepsie. "Pacientul face crize mai complexe, nu neapărat convulsii. Iar atunci îi facem o electroencefalogramă", mai spune psihiatrul.

Atacurile de panică mai pot fi determinate de abuzul de alcool sau întreruperea bruscă a consumului, de fumatul excesiv, consumul de droguri sau băuturi cu cofeină. Doar după ce au fost eliminate aceste cauze, se poate vorbi de un atac de panică autentic.

Agitaţie, sete de aer şi frică de moarte

De vină pentru apariţia simptomelor este un dezechilibru între subs