Albaiulianul care a făcut parte din biroul care a propus acum opt ani includerea oraşului Sibiu în proiectul “Capitală Culturală Europeană”, Cornel George Comşa a prezentat unele dintre dintre atuurile pe care Alba Iulia le are pentru a obţine, la rândul ei, titulatura menţionată.

Acesta a amintit că, încă de la începutul aplicării acestei idei, s-a urmărit sublinierea aspectelor comune ale comunităţilor europene, iar Alba Iulia este un oraş emblematic în România, care poate susţine cu argumente culturale, istorice, religioase şi nu numai faptul că prezintă esenţe europene.

În acest sens, a adus câteva argumente, printre care s-a referit la prezenţa şi tradiţia scrisului, marcată, printre altele la Alba Iulia de Biblioteca “Batthyaneum”, unică în ţară, cu exemplare rare în toate limbile esenţiale ale culturii europene şi est-europene. Cei 2500 de ani de istorie evidenţiată de oraş, nu doar prin vestigii şi ziduri, ci şi prin evoluţia comunităţii ar fi un alt atu, care relevă autenticul românesc, cu o bază latină şi cu puternice influenţe austro-ungare şi germanice.

Prezenţa celor două comunităţi religioase – ortodoxă şi catolică – şi a celor două catedrale specaculoase, o dovadă a convieţuirii tolerante şi a ecumenismului ar fi un al treilea argument ce susţine candidatura Alba Iuliei la titulatura europeană.

În tendinţa din ultimii ani a implicării în proiectul de capitală europeană s-a resimţit promovarea unor oraşe mai puţin populate sau relevante economic, dar cu importanţă în regiunea şi spaţiul în care se află. Cornel George Comşa a făcut legătura dintre extinderea interesului turistic şi cultural spre locuri cu potenţial, dar mai puţin cunoscute de către turistul clasic în spaţiul european şi faptul că Alba Iulia se încadrează în această categorie. “La fel cum fondurile structurale încearcă să ridice regiunile mai puţin dezvoltate ale