Obsesia modernă pentru curăţenie lipseşte organismul de microbii \"buni\", care întăresc imunitatea. Astfel, suntem mai sensibil la alergii şi boli autoimune. Sursa: SHUTTERSTOCK

Măsurile de igienă au salvat milioane de vieţi de-a lungul timpului, au eradicat dizenteria şi holera, însă, duse în extrem, au lăsat oamenii "descoperiţi" în faţa altor boli.

Reducerea expunerii la bacterii, virusuri şi paraziţi a slăbit şi dezorientat capacitatea naturală de apărare a organismului, făcându-l vulnerabil în faţa alergiilor severe, afecţiunilor gastrointestinale (sindromul colonului iritabil şi boala Crohn), afecţiunilor autoimune (diabet de tip I şi scleroză multiplă) şi chiar bolilor de inimă, arată studii recente.

Microbii antrenează capacitatea de apărare

Sistemul imunitar se formează în copilărie şi funcţionează ase menea unei memorii proprii: atunci când vine în contact cu un microb, creează anticorpi şi un anu mit tip de răspuns pe care îl ţine minte. Dacă nu e pus la încercare în copilărie, la maturitate va fi incapabil să lupte.

"Lumea înconjurătoare găzduieşte microbi. Organismul se confruntă cu ei şi îşi constituie un fond natural de apărare, care îi conferă rezistenţă la întâlnirile ulterioare cu agenţii patogeni. Încă de la naştere începem să acumulăm această zestre imunologică. Când venim pe lume, de la prima respiraţie, aspirăm o serie de microbi din aerul spitalicesc", explică prof.dr. Marian Neguţ, şeful catedrei de Microbiologie din cadrul UMF "Carol Davila" din Bucureşti.

Cu mult înainte de apariţia antibioticelor şi a igienei exagerate, sistemul nostru imunitar era obişnuit cu bacteriile. Odată cu obsesia pentru igienă, întâlnită mai ales în ţările dezvoltate, l-am hipersensibilizat. "Deşi nu ne putem debarasa nicicum de microbi şi bacterii, unii dintre noi ne încăpăţânăm prea mult să scăpăm de ele