Întemeiat cu peste 300 de ani în urmă, Spitalul Clinic Colţea este considerat „leagănul medicinii româneşti“. Momentele şi personalităţile care i-au marcat existenţa sunt prezentate de dl dr. Constantin Bogdan, în pagina de Iatroistorie.
În inima Bucureştiului, la kilometrul zero, într-o vecinătate selectă, cu alte instituţii emblematice ale Capitalei şi ale ţării – Universitatea, Palatul Suţu, Teatrul Naţional – bate neîntrerupt, de peste trei secole, inima celui mai vechi spital din ţară, printre cele mai vechi instituţii social-culturale ale ţării. Depozitar fabulos al unei istorii bogate, nu numai prin prisma diacronică a celor trei veacuri, ci, mai ales, prin densitatea contribuţiilor la dezvoltarea medicinii – clinică, învăţământ, cercetare: personalităţi de talie naţională şi internaţională, şcoli medicale, baze de învăţământ, contribuţii preluate în patrimoniul ştiinţific internaţional – Spitalul Clinic Colţea a fost supranumit şi „leagănul medicinii româneşti“, „monument naţional“, „alma mater a medicinii naţionale“. Iată câteva fragmente preluate din monografiile consacrate aniversării a 275 de ani de existenţă: „Între zidurile sale, figuri ilustre ale medicinii româneşti au imaginat noi procedee operatorii, metode proprii de diagnostic şi tratament originale, descoperiri şi inovaţii cunoscute de mult peste fruntariile ţării, trecute astăzi la loc de cinste în tratatele clasice ale literaturii medicale universale“. Din 74 de contribuţii originale ale „Şcolii de la Colţea“, 12 s-au consacrat ca priorităţi mondiale. „Nume de aule şi amfiteatre, busturi şi tablouri, plachete şi medalii, nume de străzi din ţară şi de peste hotare cinstesc memoria înaintaşilor de inestimabilă valoare care au muncit la Colţea. (…) Pe lângă meritele pe care Spitalul Colţea şi le-a creat de-a lungul îndelungatei sale istorii în promovarea ştiinţelor medicale şi a
